Moş Crăciun
 |
În numeroase colinde ne apare personajul Moş Crăciun, despre care s-a scris şi s-a vorbit foarte mult, numeroşi cercetători încercând să-l identifice.
Astfel, Părintele Dumitru Bălaşa (în lucrarea Cuvântul românesc Crăciun antroponimie, toponimie, folclor şi etimologie, Mitropolia Olteniei, anul XXV, 1973, nr. 1-2, p. 27-145) identifică pe Moş Crăciun cu Domnul nostru Iisus Hristos. Această opinie este demonstrată de următoarea colindă: "Ia boieri, nu mai dormiţi.../ Că vă vin colindători, / Din ziua Ajunului, / Până-ntr-a Crăciunului. / Nu dormiţi în iastă noapte, / Ci şedeţi / Şi privegheaţi, / Că-i născut un Domn prea bun, / Cu numele, lui, Crăciun; / Şi s-a născut Domn frumos, / Cu numele, lui, Hristos ..."
Textul acestei colinde este clar: Moş Crăciun este Însuşi Mântuitorul Hristos.
Iată o altă colindă religioasă pe care citând-o, Părintele Dumitru Bălaşa o aduce în sprijinul celor susţinute de dânsul:
"Între dalbe mănăstiri / Mi-este jeţuri de argint. / Între jeţuri de argint / Şade bunul Dumnezeu / Şi cu Maica Precista. / Lângă Maica Precista / Şade bătrânul Crăciun, / Cu busuiocu-n dreapta, / Cu cruciuliţa-n stânga / Şi-mi judecă pe Siva ..."
Cine poate fi acest "bătrânul Crăciun", care şade în această lume creştină, "Lângă Maica Precista", lângă "bunul Dumnezeu" şi "judecă pe Siva", dacă nu Domnul nostru Iisus Hristos?
Concluzia Părintelui Dumitru Bălaşa este clară: "...înlăturând toate confuziile şi elementele noi, contradictorii, ajungem la concluzia că românescul Crăciun, Sf. Crăciun sau Crăciun cel Bătrân, în piesele folclorice vechi este una şi aceeaşi persoană cu Iisus Hristos."
Cercetătorul C. Rădulescu Cotin îl identifică pe Moş Crăciun cu Dumnezeu Tatăl.
Alte teorii ni-l înfăţişează pe Moş Crăciun ca fiind fie un boier care refuză să o găzduiască pe Maica Domnului pentru a naşte, fie stăpânul staulului în care a născut etc. În unele colinde apare şi Căciunoaia, soţia lui Crăciun.
Referindu-se la aceste colinde, Părintele Dumitru Bălaşa afirmă că sunt creaţii româneşti târzii. Iată cum vede teologul român apariţia şi evoluţia acestor colinde: "Iniţial colindul s-a compus pentru gazdă, pentru acela care trebuia să primească colindul. Anumite teme s-au localizat. Câţiva boieri sau personalităţi deosebite din viaţa satului au purtat numele Crăciun ... . Lor li s-au alcătuit colinde de gazdă.
Pe parcurs, însemnarea numelui Crăciun a devenit confuză, şi, în creaţia românească, boierul colindat, fiind o gazdă cu numele Crăciun, care primea colindătorii, a fost transformat simbolic în gazdă a lui Hristos. Până la urmă, s-a ajuns la confuzia că gazda Maicii Domnului, în Betleem, s-a chemat Crăciun. Pe această temă greşită, odată intrată în circuit, s-au brodat atâtea poveşti şi colinde în care se afirmă că personajele Crăciun şi Crăciuneasa ar fi fost proprietarii staulului din Betleem.
Ea nu are nimic comun cu realitatea. Ba din contră, această personalizare a îngreunat identificarea personajului sfânt, Crăciun.
 |
Un Crăciun criminal, oricâtă pocăinţă ar fi arătat nu putea fi aşezat în colindele apropiate de adevărul istoric, alăturea de Dumnezeu şi de Maica Domnului în mitologia creştină, şi nu s-ar fi putut numi "Sfântul Crăciun", pentru ca icoana lui să fie sărutată de toţi ortodocşii creştini.
Crăciun şi Crăciunoaia (sau Crăciuneasa sau Iova) sunt două personaje folclorice, create pe pământul locuit de români. Acest Crăciun rău, tăietor de mâini, nu poate fi identificat cu Sfântul Crăciun, cu Bătrânul Crăciun «Mititel şi-nfăşeţel»."
Astfel îşi argumentează Părintele Dumitru Bălaşa învăţătura sa: Sfântul Crăciun este Iisus Hristos, născut din veac din Tatăl, iar din Maria la 25 decembrie, începutul erei creştine.
Aşa putem explica şi faptul că tradiţia ca Moş Crăciun să aducă cadouri în ziua marii Sărbători a Naşterii s-a generalizat în toată lumea: el închipuie pe Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos care s-a născut pentru a aduce cadoul mântuirii întregii lumi!
Pr. Paroh Mihai Doroşincă